Șampania sau Prosecco? Mofturi, Dom’le!

Cum s-a întâmplat atunci ca “La Joie de Vivre” să fie înlocuită cu “La dolce vita”?

Șampania a fost dintotdeauna băutura eleganței, strălucirii și bucuriei de a trăi. Cum s-a întâmplat atunci ca “La Joie de Vivre” să fie înlocuită cu “La dolce vita”?

Valul prosecco i-a cuprins pe români la 2-3 ani după ce lovise puternic Europa. Acest trend a plecat dintr-un gap în categoria vinurilor spumante pe care prosecco a reusit să îl umple. Șampania era privilegiul elitelor, prea luxoasă și inabordabilă, datorită prețului prohibitiv, pentru a fi inclusă în meniul săptămânal sau la evenimente iar vinul spumant tradițional, chiar dacă era mult mai accesibil, era perceput ca o copie ieftină la șampanie. Astfel că, Prosecco, numit și „șampania millenialilor” a convins prin prețul mult mai scăzut și valoarea adaugată a stilul italian boem, o tușă distinctă față de șampania autentică, care nu anulează bucuria de a trăi a francezilor, ci o completează.

“Șampania” de România

Obiceiurile de a importa life-styluri nu i-a ratat nici pe români. De fapt nu este nicio noutate când vorbim de vinuri spumante: dacă acum 100 de ani, savuram pe franțuzește, acum o facem italienește. Mofturi, dom’le! cum zicea Caragiale.

Totuși, tradiția României în vinuri spumante este impresionantă și în aceeași manieră la fel de necunoscută și nepromovată românilor. România este al 4-lea producător de vinuri spumante din lume, după Franța, Germania și Rusia, realizând prima „șampanie” românească la 1841. În perioada interbelică vinul spumant românesc acompania strălucirea saloanelor și exuberanța dineurilor din Micului Paris. Supranumele Bucureștiul nu venea doar din arhitectura cu tipic pariziană, ci și din manierele, educația și stilul de viață jovial al locuitorilor săi. Vinul spumant românesc avea același renume ca și șampania. De exemplu, în Europa, Mott (antemergătorul lui ZAREA) era vinul spumant servit în vagoanele celebrului și luxosului Orient Express, dar și pe vapoarele de călători internaționale. Mott este și primul vin spumant românesc care a fost exportat în SUA în 1934 și rivaliza de la egal la egal cu șampania.

Din păcate, strălucirea micului Paris s-a stins iar povestea vinului spumant românesc a fost uitată pentru mai bine de 50 de ani, odată cu obiceiul, mult prea boem, de a-l savura în fiecare zi la masă, în sinergie cu preparate culinare. Percepția limitativă asupra utilității sale – poc și cioc la evenimente: nunți, botezuri, aniversări- a făcut din vinul spumant românesc un produs „de semnalizare” a divereselor momente în cadrul petrecerii, pierzându-si locul de „declanșator de bună dispoziție” și „potențiator de arome” al bucatelor savuroase. De multe ori, cei care deschideau cu tam-tam o sticlă, nici nu mai apucau sa guste lichidul, de aici și consumul mic de vin spumant / cap de locuitor în România față de țările UE.

În ciuda acestui fapt, când e vorba de vin spumant, românii fac în continuare spumante savuroase din soiuri de struguri românești, care pot oricând intra în competiția gustului și a prospețimii alături de Prosecco și alte spumante de import. Sunt vinuri premiate la competiții internaționale și apreciate în degustări de specialiști.

Spumantul Fetească Regală din Colecția Gurmet

ZAREA, liderul pieței de vinuri spumante din România a lansat în ultimii doi ani vinuri spumante din soiuri de vinuri românești aromate: Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Muscat Rosé și Fetească Neagră, vinuri spumante proaspete, realizate direct prin fermentarea vinului spumant din must. Aceste spumante reunite în Colecția Gurmet sunt ideale a fi savurate la masă ca înlocuitor al vinului liniștit sau ca atare, fiind deosebit de potrivite pentru răcorire în zilele toride de vară.

Dintre toate însă, vinul spumant ZAREA Fetească Regală este cu adevarat surprinzător. ZAREA Fetească Regală se distinge mai ales prin prospețime, fructuozitate și aciditate echilibrată specifică soiului de struguri semi-aromat. Aroma originală specifică, ușor florară, perlajul fin, energic și gustul plăcut, proaspăt ce aduce cu savoarea unui măr românesc de vară, fac din acest vin spumant o alternativă usor de asociat divereselor aperitive sau mâncăruri ușoare pe bază de pește, fructe de mare, icre roșii, brânzeturi dulci nefermentate, carne albă sau chiar fructe proaspete.

ZAREA Feteasca Regală a caștigat Medalia de argint la IWCB Vinarium în 2020